Ghidul gastronomic al României - Bucătăria tradiţională

Bucătăria, ca fapt de cultură, presupune dezvoltarea istorică atât ca şi continut, cât şi ca dinamică. Pe parcursul evoluţiei sale, bucătăria românească urmează etapele dezvoltării comunităţii umane autohtone, ea fiind influenţată de factori economici, sociali, de climă, relief, de contactul cu alte etnii şi culturi, de gradul de civilizaţie, dar şi de gusturile şi preferinţele românilor. Cu toate acestea, ea reuşeşte să-şi păstreze tradiţia, gustul mâncărurilor transmiţându-se din generaţie în generaţie, fără a ignora totuşi tendinţele înnoitoare în domeniu. 

Lucrarea "Ghidul gastronomic al României – Bucătărie tradiţională", aflata la a VIII-a editie, este revizuita cu atentie si reeditata pentru a oferi, atât neinitiatilor în ale bucatariei, cât si gospodinelor experimentate, o larga varietate de preparate culinare traditionale, specifice fiecarei zone etnoculturale (Ardeal, Banat, Bucovina, Dobrogea, Maramures, Moldova, Muntenia, Oltenia), precum si numeroase mâncaruri de post. 

Descrierea obiceiurilor populare specifice fiecarei regiuni si enumerarea festivalurilor cu accente gastronomice, precum si amintirea produselor alimentare traditionale nu fac decât sa apropie cititorul de folclorul românesc, caci - într-un fel sau altul - ne amintesc de locurile natale, cu obiceiurile si traditiile locale si de mâncarurile preparate de bunicile noastre. Aducând vorba la mâncarurile celor batrâni, trebuie spus ca acestia, fara a avea cunostinte referitoare la dieta ideala sau la necesarul zilnic de calorii, stiau totusi sa gateasca mâncaruri care îmbinau armonios gustul cu echilibrul nutritional, atât de necesar omului zilelor noastre. Posturile saptamânale erau si continua sa fie moduri de a aseza consumul de substante necesare traiului zilnic pe o directie sanatoasa.