Istoria lui Corto Maltese: pirat anarhist si visator - Mircea Mihaes

Prefata de Horia-Roman Patapievici O reconstituire a „vietii” unui personaj creat de un mare exponent al genului Hugo Pratt si devenit figura-cult a lumii comics-urilor europene eseul lui Mircea Mihaies e si o incursiune in lumea benzii desenate europene de la inceputul anilor ’70 cind Corto Maltese si-a facut o intrare triumfala prin revista Pif. Pornind de la conventia ca personajul lui Hugo Pratt a existat cu adevarat si ca prin urmare poate fi tratat asemenea unui individ cu statut social si identitate cit se poate de reale aceasta biografie fictionala exploreaza nu doar universul interior al personajului ci si nenumaratele sale legaturi prin implicare directa cu mari evenimente istorice din preajma si de dupa Primul Razboi Mondial intr-o fermecatoare combinatie de realitate si fictiune. „Am scris despre intilnirea mea cu banda desenata in Zbor in bataia sagetii. Era acolo revista Pif desigur dar mai era si Corto Maltese. Relatia privilegiata dintre cultura benzii desenate si revista Pif nu era importanta tinea de sociologia comunismului. Intilnirea cu Corto Maltese insa nu. Era importanta pentru ca tinea exclusiv de mine. Si cum aveam sa descopar dupa caderea comunismului tinea si de cultura romana. Caci toti tinerii care au descoperit banda desenata prin intermediul revistei Pif au cazut sub fascinatia aceluiasi personaj Corto Maltese – creatia unui artist de geniu Hugo Pratt. Ceea ce face particularitatea receptiei benzii desenate in cultura romana este centrarea ei pe un singur personaj Corto Maltese.Asa se explica de ce personajul de banda desenata cel mai popular in cultura romana este el Corto Maltese si nu Pif sau Gai-Luron sau Le concombre masque sau Totoche. Aceasta optiune spune ceva semnificativ despre personajul simbolic central al culturii romane si din aceasta perspectiva toate marturiile legate de Corto Maltese sint importante nu doar pentru posteritatea creatiei lui Hugo Pratt ci si pentru un tip de radiografiere a culturii romane.” (Horia-Roman Patapievici)